Guvernele din Uniunea Europeană continuă să cheltuie miliarde pentru a tempera scumpirile la energie, însă o mare parte din aceste măsuri ajung la populație în mod nediferențiat și riscă să creeze probleme mai mari pe termen lung. Intervențiile sunt atractive politic, dar greu de retras și pot deveni o povară pentru bugetele publice, arată o analiză a FMI, citată de Financial Times. Aproximativ două treimi dintre subvențiile și reducerile de taxe introduse în UE pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie nu sunt țintite către categoriile vulnerabile, mai arată datele Fondului Monetar Internațional. Ajutoare pentru toți, inclusiv în România Pe fondul presiunii publice generate de facturile ridicate, guvernele europene au intervenit prin reduceri de taxe și scheme de sprijin pentru populație și companii, inclusiv în România, unde autoritățile au adoptat măsuri similare. FMI avertizează însă că aceste politici „universale” sunt ineficiente și costisitoare, deoarece distribuie resurse atât către gospodăriile care au nevoie de sprijin, cât și către cele cu venituri ridicate. „Eliminați semnalul de preț și eliminați stimulentul” Instituția atrage atenția că reducerea artificială a prețurilor la energie distorsionează piața și descurajează schimbarea comportamentului de consum. „Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative. Prin eliminarea semnalului de preț, eliminați acest stimulent.”, explică Alfred Kammer, directorul departamentului european al FMI. Cu alte cuvinte, măsurile menite să protejeze consumatorii pe termen scurt pot avea efecte contrare, menținând un consum ridicat și întârziind tranziția către surse de energie mai ieftine și mai sustenabile. Măsuri greu de retras: „Nu se învață lecțiile crizelor anterioare” Un alt risc major este că aceste intervenții, deși introduse ca temporare, devin rapid dificil de eliminat. „Este clar că guvernele nu învață lecțiil