Pe scurt:

Silviu Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat, va fi propus pentru suspendare din funcție de către Adunarea Generală a Acționarilor. Această decizie vine în urma constatării că Avram este inculpat într-un dosar penal de luare de mită, aflat pe rolul Curții de Apel București.

Cifre cheie:

• 29 Mai 2026: Data la care va fi convocată Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) Hidroelectrica pentru a vota suspendarea.
• Dosarul nr. 6631/2/2025: Numărul dosarului penal de luare de mită, înregistrat la Curtea de Apel București.
• 21 Octombrie 2025: Data la care a fost înregistrat dosarul penal pe rolul instanței.
• Art. 289 NCP: Articolul din Codul Penal care incriminează fapta de luare de mită, menționat în dosar.
• 90 Zile: Perioada menționată în care ar trebui să se pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, după aprobarea actului adițional de suspendare.

Context:

Hidroelectrica este o companie strategică de stat, vitală pentru sistemul energetic național. Consiliul de Supraveghere are rolul de a monitoriza și controla activitatea de management a companiei. Propunerea de suspendare a președintelui acestui consiliu, Silviu Răzvan Avram, survine după ce Ministerul Energiei, condus interimar de premierul Ilie Bolojan, a confirmat calitatea sa de inculpat într-un dosar de corupție. Această situație ridică întrebări privind integritatea la nivelul conducerii companiilor de stat și respectarea principiilor de guvernanță corporativă.

Ce urmează:

Adunarea Generală a Acționarilor Hidroelectrica va fi convocată pe 29 mai 2026 pentru a vota un act adițional la contractul de mandat al lui Silviu Răzvan Avram. Prin acest act, el ar urma să fie suspendat din funcție până la finalizarea dosarului penal în care este judecat.

De ce contează:

Această situație afectează direct credibilitatea și integritatea conducerii unei companii de stat esențiale, Hidroelectrica, care gestionează resurse publice semnificative. Pentru cetățeni, implicațiile se pot traduce în pierderea încrederii în modul de administrare a bunurilor statului și în riscuri legate de guvernanța corporativă, care pot influența stabilitatea și performanța unei companii strategice, cu impact asupra costurilor energiei și a siguranței sistemului energetic național.