Sinteză Civia
Rezumat AI al articolului original
Tinerii spanioli devin mai religioși, dar mai puțin toleranți
Într-un nou raport, Fundația SM a descoperit că generația tânără de spanioli devine mai religioasă, dar pierde încrederea în democrație. Conform studiului, realizat în primăvara anului trecut pe baza a aproape 1.700 de interviuri cu tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, 68% dintre tinerii spanioli declară că au puțină sau nicio satisfacție față de modul în care funcționează democrația.
Valori individualiste și hedoniste
Raportul indică o "deplasare către valori mai individualiste și hedoniste", alături de o "scădere clară a valorilor idealiste", precum angajamentul față de mediu, egalitatea socială sau de gen. În plus, procentul tinerilor care se identifică drept catolici, inclusiv ne-practicanți, crește de la 31,6% în 2020 la 45% în 2025.
Religia devine mai flexibilă
Totuși, această revenire religioasă nu înseamnă o întoarcere la paradigma tradițională. Lucrarea arată că "identitățile religioase devin mai flexibile și combină elemente din diferite tradiții spirituale". Dintre tinerii care se identifică drept catolici practicanți, o proporție semnificativă afirmă că cred și în karma (60,7%), reîncarnare (48,5%), arte magice (44,1%), prezicerea viitorului (37,1%) și energii vindecătoare (40,3%).
De ce contează
Aceste rezultate pot avea implicații importante pentru societatea spaniolă și pentru relațiile cu alte țări, inclusiv cu România. Tinerii spanioli care devin mai religioși și mai puțin toleranți pot avea un impact asupra percepției lor față de imigranți, inclusiv români.
Text original — Mediafax
Pentru prima dată din 1987, generația tânără de spanioli devine mai religioasă, dar pierde încrederea în democrație.
68% dintre tinerii spanioli declară că au puțină sau nicio satisfacție față de modul în care funcționează democrația. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului „Tinerii spanioli 2026”, prezentat marți de Fundația SM, care indică o „deplasare către valori mai individualiste și hedoniste”, alături de o „scădere clară a valorilor idealiste”, precum angajamentul față de mediu, egalitatea socială sau de gen, notează 20minutos.
Potrivit studiului, realizat în primăvara anului trecut pe baza a aproape 1.700 de interviuri cu tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, spiritualitatea câștigă teren în viața tinerilor: pentru 38% este importantă sau foarte importantă religia, cel mai ridicat nivel de la începutul realizării acestui raport, în 1984. „În plus, procentul tinerilor care se identifică drept catolici, inclusiv cei ne-practicanți, crește de la 31,6% în 2020 la 45% în 2025.”
Totuși, această revenire religioasă nu înseamnă o întoarcere la paradigma tradițională. Lucrarea arată că „identitățile religioase devin mai flexibile și combină elemente din diferite tradiții spirituale”. Dintre tinerii care se identifică drept catolici practicanți, o proporție semnificativă afirmă că cred și în karma (60,7%), reîncarnare (48,5%), arte magice (44,1%), prezicerea viitorului (37,1%) și energii vindecătoare (40,3%).
Potrivit sociologului Juan María González-Anleo, coautor al raportului, religia „a fost în continuă scădere de la începutul studiului în 1984” și în prezent „pentru prima dată există o revenire”. În acest sens, el explică faptul că tinerii nu apelează la credințe doar în momente dificile ale vieții, ci că „schimbarea” vine dintr o utilizare „instrumentală” a religiei, la care recurg și atunci când trebuie să ia „decizii importante, dar și în momente de bucurie și distracție”.
Procentul tinerilor credincioși a crescut la 45%
Procentul tinerilor care se identifică drept catolici, inclusiv ne-practicanți, crește de la 31,6% în 2020 la 45% în 2025.
„Neîncred