Maria, fiica cunoscutului voievod-cărturar al Moldovei, Dimitrie Cantemir, este unul dintre cele mai controversate personaje ale istoriei românilor, dar și a Rusiei. De o frumusețe și o inteligență aparte, se spune că tânăra Maria i-ar fi sucit mințile țarului Petru I cel Mare. Maria Cantemir și Petru I cel Mare, o presupusă idilă FOTO historia Româncele sunt faimoase în toată Europa pentru frumusețea lor. Iar acest renume, se pare, a fost de când lumea și pământul. Bunăoară, o frumoasă moldoveancă l-a fermecat pe unul dintre cei mai importanți țari ai Rusiei și, totodată, unul dintre cei mai puternici monarhi ai continentului la începutul secolului al XVIII-lea. Tânăra se numea Maria Cantemir, fiica faimosului domn-cărturar Dimitrie Cantemir, aflat până la sfârșitul vieții în exil la curtea Rusiei. Iar țarul care s-ar fi îndrăgostit lulea de superba prințesă moldoveancă era nimeni altul decât țarul Petru I cel Mare, întemeietorul Imperiului Rus, transformând Țaratul Rusiei dintr-o țară izolată și înapoiată într-o mare putere europeană. Autorii ruși contemporani de la curtea Rusiei, dar și alte personaje din preajma Cantemireștilor, sugerează că Maria Cantemir a devenit amanta țarului, născându-i un copil din flori. Maria, prima născută a Cantemireștilor Maria Cantemir a fost primul copil al lui Dimitrie Cantemir. Mama sa era Casandra Cantacuzino, fiica fostului domnitor muntean Șerban Cantacuzino. Dimitrie și Casandra s-au căsătorit în 1699, după o poveste de dragoste ca-n filme. Casandra avea doar 17 ani când Dimitrie, un prinț moldovean, fiul fostului domnitor Constantin Cantemir, se îndrăgostește nebunește de ea. Casandra, la rândul ei, se îndrăgostește fără scăpare de tânărul moldovean. Deși Constantin Brâncoveanu a încercat să destrame relația dintre cei doi, din motive dinastice, Dimitrie și Casandra s-au căsătorit, după multe peripeții, la Iași. Au rămas împreună până la moartea domniței, în 1713, trăind una dintre cele mai frumoase povești de iubire din istoria românilor. Au avut împreună opt copii. Primul născut, așa cum am precizat ceva mai sus, a fost o fată, Maria. S-a născut în anul 1700, la Istanbul, în Imperiul Otoman. Tatăl ei, Dimitrie Cantemir, era la acea vreme capuchehaie, adică agent sau reprezentant diplomatic în Imperiul Otoman. De altfel, copilăria sa, până la 10 ani, și-o va petrece la Istanbul. Ulterior, în 1710, când tatăl ei ajunge domnitor al Moldovei, se întoarce în țara sa adevărată. Nu avea să rămână în Moldova decât opt luni. După bătălia de la Stănilești din 1711, dintre ruși și turci, pierdută de Petru I cel Mare, dar și de tatăl ei, aliat al țarului, urmează exilul în Rusia, alături de familie. Nu se va mai întoarce niciodată pe meleagurile strămoșilor ei. O femeie sofisticată, inteligentă, erudită Maria a crescut, practic, în Rusia. Avea o inteligență sclipitoare și a moștenit pasiunea tatălui ei pentru știință și carte. Dimitrie Cantemir se bucura de o poziție deosebită la curtea Rusiei țariste, fiind consilierul personal al lui Petru cel Mare. Cantemir a primit numeroase moșii, iar la 1 august 1711 a fost învestit cu titlul de principe serenissim al Rusiei. În acest context, fiica sa, Maria, s-a bucurat de tot confortul unei tinere din înalta nobilime, având acces la o educație deosebită. Era, de altfel, o prezență sofisticată care impresiona atât prin frumusețe și inteligență, cât și prin atitudine. De-a lungul anilor petrecuți în Rusia, Maria Cantemir a devenit o persoană perfect adaptată vieții de la curte, știind să gestioneze cu abilitate problemele familiei. „Maria nu trăiește, însă, doar în lumea tare a esențelor spiritului. Ea îi solicită fratelui său să îi trimită cărți, se ocupă de relațiile sociale ale familiei, e un factor de influență pentru fratele ei. Conștientă de eternul joc al obligațiilor sociale – obligă-mă ca să te oblig –, îl roagă pe Antioh să facă diferite favoruri, cum ar fi, de exemplu, să ia sub ocrotirea sa pe „fiii doctorului Tellis”. În același timp, Maria Cantemir este și un bun administrator. Dă socoteală ce a făcut cu banii primiți pe recolta vândută a moșiilor familiei, îi trimite fratelui blănuri cu care să își deschidă saloanele doamnelor de calitate de la Paris ori Londra. Inteligentă, sofisticată, dar dovedind și un remarcabil simț practic, Maria dă seama de socializarea diferită a puterii. Cei aflați pe treptele inferioare ale piramidei sociale reacționează diferit dacă stăpânul, bărbatul, e cel care tratează cu ei. Într-o notiță trimisă fratelui, Maria se plânge: „A trebuit să am de-a face cu bărbații”. Era vorba de o chestiune legată de contactul cu administratorul uneia dintre proprietățile Cantemireștilor. O tentează călugărirea, dar renunță la această opțiune la rugămintea fratelui. Vocea ei, răzbătând peste veacuri, în scrisorile care au supraviețuit, ne-o arată ca pe o adevărată doamnă a spiritului, care nu a rușinat în niciun fel nici familia ei, nici neamul ei”, precizează profesor universitar doctor Mihaela Mudure în „Maria Cantemir: identitate și re-prezentare”. Femeia care l-a fermecat pe Petru I cel Mare O tânără atât de fermecătoare și, totodată, atât de inteligentă și sofisticată nu avea cum să nu stârnească pasiuni. Se spune că însuși țarul Petru I cel Mare s-ar fi îndrăgostit nebunește de tânăra prințesă moldoveancă. Mai precis, ar fi cunoscut-o cu ocazia festivităților organizate în iarna anului 1721 pentru a marca încheierea Păcii de la Nystadt, cea care a pus capăt Marelui Război al Nordului (1700–1721) dintre Suedia și Rusia. Tratatul a marcat sfârșitul ascensiunii Suediei și transformarea Rusiei în mare putere europeană, după ce Petru cel Mare anexase Livonia, Estonia, Ingria și o parte din Karelia. Cum a ajuns tatăl a doi domnitori ai Moldovei și Țării Românești cel mai influent creștin din Imperiul Otoman Istoricul Leonid Nikolaevici Maikov susținea că țarul s-a îndrăgostit de prințesă în timpul acelor festivități și că, mai mult decât atât, sentimentele erau reciproce.