HOME Știri Sci-tech Un centru de date va fi alimentat, în premieră, de neuroni umani crescuți în laborator Un centru de date va fi alimentat, în premieră, de neuroni umani crescuți în laborator Data actualizării: 03.05.2026 21:15 Data publicării: 03.05.2026 21:10 FOTO: Getty Images Din articol Cerere crescută pentru centre de date, energie și cipuri limitate Un startup australian construieşte ceea ce ar putea deveni primul „centru biologic de date” din lume, care îşi propune să mărească performanţa cipurilor de calculator pe bază de siliciu cu ajutorul neuronilor umani, transmite marţi Live Science. Cortical Labs, compania care şi-a propus acest obiectiv, şi-a deschis o primă facilitate la Melbourne, Australia, şi doreşte să deschidă o facilitate mai mare la Singapore. În locul spaţiilor de depozitare ocupate cu servere tradiţionale, aceste facilităţi vor găzdui sistemele CL1 ale companiei, care combină neuroni umani crescuţi în laborator cu componente electronice standard. Obiectivul nu este de a înlocui imediat pastila de siliciu ci de a afla dacă sistemele neurale vii pot completa hardware-ul existent în anumite sarcini computaţionale specifice, conform Agerpres. Conceptul porneşte de o premisă înşelător de simplă: neuronii sunt deja procesoare pentru informaţii. Neuronii schimbă între ei, în creier, semnale electrice, formând paternuri care se schimbă în timp. Unele dintre aceste conexiuni devin mai putenice, în timp ce altele slăbesc, generând o remodelare constantă ce se află la baza învătăţii. Cipurile tradiţionale nu se comportă aşa, pentru că ele urmează seturi de instrucţiuni fixate în loc să reacţioneze în funcţie de feedback. Oamenii de ştiinţă au petrecut ani încercând să valorifice învăţarea biologică. Într-o cercetare anterioară publicată în jurnalul Neuron, oameni de ştiinţă de la Cortical Labs au crescut neuroni pe un cip şi apoi i-au învăţat să joace o versiune simplificată de Pong prin conectarea lor la un mediu simulat. Această realizare s-a bazat pe o buclă de feedback închisă: când neuronii produceau un comportament util, inputurile deveneau mai previzibile; când nu se întâmpla asta, semnalele deveneau mai haotice. În timp, neuronii s-au stabilizat în tipare mai stabile. Acelaşi principiu stă la baza demonstraţiilor mai recente, inclusiv experimente în care sisteme similare au interacţionat cu versiuni simplificate ale jocului Doom. Aceste configuraţii rămân foarte restricţionate, dar arată că reţelele neuronale vii pot fi orientate către un comportament direcţionat către obiective atunci când sunt integrate într-un sistem bazat pe feedback. Sistemul CL1 este un dispozitiv hibrid, fiecare unitate conţinând aproximativ 200.000 de neuroni umani derivaţi din celule stem şi crescuţi direct pe un cip de siliciu. Aceşti neuroni sunt aranjaţi pe o matrice de microelectrozi, care acţionează ca interfaţă între biologie şi electronică. Electrozii pot stimula celulele cu semnale electrice şi pot înregistra activitatea rezultată în timp real. În jurul acestuia se află un sistem de susţinere a vieţii care menţine celulele în viaţă, furnizează nutrienţi, reglează temperatura şi menţine un mediu stabil. Un strat software traduce apoi între semnalele biologice şi intrările şi ieşirile digitale, transformând efectiv tiparele de activitate neuronală în ceva ce un computer poate utiliza. În termeni de calcul, neuronii acţionează mai puţin ca un procesor care execută instrucţiuni şi mai mult ca un sistem dinamic care transformă intrările în tipare complexe. Acest lucru este uneori descris drept „calcul rezervor”, în care un sistem cu un comportament intern bogat procesează semnale care pot fi interpretate de software extern. Cerere crescută pentru centre de date, energie și cipuri limitate Interesul pentru această abordare este strâns legat de creşterea rapidă a inteligenţei artificiale (AI). Sunt necesare cantităţi enorme de putere de calcul pentru a antrena şi rula sistemele AI moderne, iar centrele de date care le susţin consumă cantităţi semnificative de electricitate şi apă. Pe măsură ce cererea creşte, cresc şi preocupările legate de consumul de energie şi de limitele pe termen lung ale designului convenţional al cipurilor. Sistemele biologice oferă un model diferit. Creierul uman funcţionează cu aproximativ 20 de waţi de putere, dar poate îndeplini sarcini precum recunoaşterea tiparelor, învăţarea şi luarea deciziilor cu o eficienţă remarcabilă. Cercetătorii care lucrează în domeniul calculului biologic susţin că sistemele bazate pe neuroni ar putea, în principiu, să gestioneze anumite sarcini de lucru cu cerinţe energetice mult mai mici decât sistemele bazate pe siliciu. Avantajul nu constă în viteza sau precizia brute. Siliciul rămâne mult superior pentru calculele deterministe şi procesarea la scară largă. Mai degrabă punctul forte este adaptabilitatea. Neuronii se reorganizează în mod natural ca răspuns la input, ceea ce i-ar putea face utili pentru sarcini care implică învăţarea din date rare, corupte sau incomplete. De exemplu, aceste sisteme tind să exceleze la sarcini precum recunoaşterea tiparelor, procesarea senzorială şi luarea deciziilor în condiţii de incertitudine. Cortical Labs îşi poziţionează tehnologia în acest spaţiu emergent. Reprezentanţii companiei spun că sistemele sale necesită o energie relativ redusă şi ar putea oferi în cele din urmă o modalitate mai eficientă de a procesa anumite tipuri de informaţii. Aceste afirmaţii rămân însă speculative, iar sistemele actuale sunt limitate atât ca scară, cât şi capacitate. Facilităţile descrise ca centre de date sunt încă mici conform standardelor industriei. Cortical Labs nu a dezvăluit numărul de unităţi pentru sediul său din Melbourne, dar sistemele sale CL1 sunt dispozitive la scară de laborator, ceea ce înseamnă că implementările de astăzi funcţionează probabil la zeci de unităţi, mai degrabă decât la mii. Prin comparaţie, centrele de date hiperscalare operate de Amazon