Pe scurt:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins categoric proiectul noii Legi a salarizării unice, inițiat de Ministerul Muncii, avertizând că acesta va reduce semnificativ veniturile judecătorilor și procurorilor. Această măsură ar submina independența financiară a justiției, ar diminua pensiile de serviciu și ar provoca un val de plecări din sistem, făcând profesia neatractivă.

Cifre cheie:

• 16% - Procentul estimat de scădere a salariului brut pentru judecători și procurori, prin înghețarea acestora.
• 25 Mai 2026 - Data la care proiectul de lege a fost publicat pentru dezbatere publică.
• Dragoș Pâslaru - Ministrul interimar al Muncii care a pus proiectul în dezbatere.
• Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - Instituția care a respins proiectul, invocând subminarea poziției constituționale a puterii judecătorești.

Context:

Proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cunoscut și ca legea salarizării unice, a fost propus de Ministerul Muncii, condus interimar de Dragoș Pâslaru, cu scopul de a uniformiza grilele salariale în sectorul public. Această inițiativă a fost pusă în dezbatere publică, însă a generat o reacție puternică din partea CSM, care consideră că prevederile sale încalcă principiile independenței justiției și ale echilibrului constituțional între puterile statului, bazându-se pe o apreciere a executivului asupra hotărârilor judecătorești definitive.

Ce urmează:

Proiectul se află în faza de dezbatere publică, iar poziția fermă a CSM indică necesitatea unor modificări substanțiale sau chiar a retragerii sale pentru a evita un conflict instituțional și a asigura respectarea independenței justiției.

De ce contează:

Pentru cetățeni, o diminuare a atractivității profesiei de magistrat și un val de plecări din sistem ar putea duce la o criză de personal în justiție, afectând calitatea și celeritatea actului de justiție și, implicit, accesul la dreptate. De asemenea, subminarea independenței justiției poate avea consecințe negative asupra statului de drept și a încrederii publice în instituții.