Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a răspuns la acuzațiile referitoare la pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3 din PNRR. El arată că responsabilitatea le aparține guvernelor anterioare care au întârziar reformele necesare. „O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt …
The post Pîslaru răspunde la acuzațiile despre PNRR: Este pur și simplu nesimțire appeared first on spotmedia.ro.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a răspuns la acuzațiile referitoare la pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3 din PNRR. El arată că responsabilitatea le aparține guvernelor anterioare care au întârziar reformele necesare.
„O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, a scris Pîslaru, sâmbătă, pe Facebook.
România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Dragoș Pîslaru: Data viitoare poate ne învățăm minte
Potrivit ministrului, responsabilitatea legată de cerere de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență aparține Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Pîslaru susține că guvernul respectiv a întârziat depunerea cererii, dar și faptul că jaloanele necesare nu fuseseră îndeplinite, iar în perioada de remediere, Executivul amânase măsurile.
„Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023. Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător.
A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei