Argumentul a fost prezentat și de secretarul Apărării, Pete Hegseth, în timpul unei audieri în Senat, unde a afirmat că armistițiul a pus practic pe pauză conflictul. În această logică, administrația nu ar mai fi obligată să respecte termenul prevăzut de legea americană pentru autorizarea intervențiilor militare de durată, potrivit Associated Press. Armistițiul, invocat ca „final” al ostilităților Un oficial de rang înalt din administrație, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că „ostilitățile care au început pe 28 februarie au încetat”. Potrivit acestuia, armata americană și Iranul nu au mai schimbat focuri de la armistițiul de două săptămâni început pe 7 aprilie. Cu toate acestea, situația din teren rămâne tensionată: Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar marina americană continuă blocada pentru a împiedica exporturile de petrol iranian. În baza Rezoluției privind puterile de război, Donald Trump avea termen până vineri să ceară aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor sau să oprească acțiunile militare. Legea permite și o prelungire de 30 de zile. Dispută politică la Washington Democrații au cerut în mod repetat ca administrația să solicite autorizarea formală pentru războiul din Iran. Atingerea pragului de 60 de zile ar fi pus sub semnul întrebării și sprijinul unei părți dintre republicani, care au susținut inițial intervenția, dar cer implicarea Congresului pentru un conflict de durată. „Acest termen nu este o sugestie, este o obligație”, a declarat senatoarea republicană Susan Collins, care a votat pentru o măsură menită să oprească acțiunile militare în lipsa aprobării Congresului. Ea a avertizat că orice continuare a conflictului trebuie să aibă „o misiune clară, obiective realizabile și o strategie definită”. Controverse juridice Interpretarea administrației reprezintă „o extindere semnificativă” a modului în care a fost aplicată legea din 1973 consideră experții în drept constituțional și securitate. „Nimi