Legea Big Brother trece prin Parlament pe nevăzute, cine sunt cei 15 parlamentari care vor să dea super-puteri serviciilor

În timp ce atenția publicului e distrasă de scandaluri politice, în Parlament se pregătește discret o schimbare legislativă care poate redesena raportul dintre cetățean și stat. Sub pretextul „adaptării la noile riscuri de securitate”, Pl-x 565/2025, cunoscută ca Legea Big Brother, împinge România într-o zonă gri, în care serviciile de informații primesc acces extins la instrumente tehnologice capabile să urmărească, să coreleze și să analizeze date personale la o scară fără precedent. Cum își justifică statul noile puteri În justificarea oficială a proiectului Pl-x 565/2025, statul român își construiește argumentația pe un tablou sumbru al societății contemporane: terorism, migrație din „zone cu potențial terorist”, atacuri cibernetice și amenințări hibride. Documentul vorbește despre „evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic” și despre o „dinamică accentuată a fenomenelor transnaționale negative”, formulări care pregătesc terenul pentru extinderea atribuțiilor serviciilor de informații. În logica expunerii de motive, România ar fi prinsă într-o furtună geopolitică ce obligă statul să-și modernizeze instrumentele de supraveghere. Proiectul insistă că noile tehnologii – de la baze de date complexe până la aplicații online și sisteme informatice avansate – trebuie puse explicit la dispoziția serviciilor. În document se afirmă că este necesară „reglementarea expresă a posibilității serviciilor de informații […] de a crea, dezvolta, administra și utiliza baze de date, sisteme informatice și de comunicații, aplicații și alte resurse în mediul online”. Această formulare aparent tehnică ascunde însă o schimbare majoră: legea ar consacra explicit dreptul serviciilor de a opera propriile infrastructuri digitale, inclusiv sisteme capabile să colecteze și să proceseze date personale. Expunerea de motive justifică această mutare prin necesitatea „încorporării progresului tehnologic în demersurile operaționale” și prin dorința de a elimina or