România are o problemă bugetară gravă, dar soluția nu trebuie să fie doar austeritatea. Aceasta este una dintre concluziile principale ale studiului „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, lansat de Fundația Friedrich Ebert România și semnat de profesorul de economie Cornel Ban și sociologul și cercetătorul Cristian Pop. Studiul analizează măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan în 2025 și în prima parte a anului 2026, dar merge mai departe și compară trei direcții posibile pentru România: continuarea ajustării prin taxe indirecte și tăieri de cheltuieli, o reformă moderat-progresivă inspirată de Europa Centrală și un model fiscal mai ambițios, apropiat de statele nordice și de Slovenia. Analiza completă poate fi consultată în studiul publicat de Fundația Friedrich Ebert România. Problema nu este doar deficitul Autorii pornesc de la o observația că România are un deficit foarte mare, de peste 8,4% din PIB în 2025, dar cauza de fond nu este doar nivelul cheltuielilor publice. Problema mai profundă este capacitatea redusă a statului de a colecta taxele deja datorate și dezechilibrul dintre taxarea muncii și taxarea capitalului. Deși economia României a crescut rapid în ultimele decenii, veniturile bugetare au rămas la aproximativ 32% din PIB, mult sub nivelul altor state din Europa Centrală și de Est. Modelul bazat pe taxe reduse, consum, investiții externe și creditare a produs deficite cronice, creșterea datoriei publice și vulnerabilitate la șocuri externe, arată autorii. Un exemplu important este colectarea TVA. Studiul arată că România pierde aproximativ 30% din veniturile publice potențiale din cauza necolectării TVA, evaziunii și neconformării fiscale. Dacă România ar reduce decalajul de TVA la nivelul Ungariei, de exemplu, veniturile suplimentare ar fi de aproximativ 6,9 miliarde de euro pe an, echivalentul a aproape 60% din bugetul educației. Autorii mai arată că România colectează aproximativ 7 miliarde de