Dezbaterea privind relevanța muzicii clasice și a artelor de scenă a fost relansată în spațiul public, oscilând între declinul financiar al instituțiilor tradiționale și un interes surprinzător din partea noilor generații. Deși cifrele operaționale indică dificultăți pentru marile companii de profil, consumul de muzică orchestrală se adaptează erei digitale, demontând mitul conform căruia aceste forme de artă sunt pe cale de dispariție.
Cifre cheie:
65% Dintre persoanele cu vârsta sub 35 de ani ascultă regulat muzică orchestrală, conform unui studiu realizat de Royal Philharmonic Orchestra în anul 2022.
Peste 50% din audiența unor orchestre de renume este formată din reprezentanți ai Generației Z, mileniali sau Generația X, potrivit datelor publicate de Forbes.
1,7 Milioane de urmăritori pe platformele sociale pentru pianistul australian Bailey Pickles, un indicator al succesului muzicii clasice în mediul online.
Pierderi operaționale semnificative raportate de instituții de prestigiu precum Opera Australia și The Australian Ballet, în ciuda unui interes general crescut pentru evenimentele live.
Context:
Discuția a căpătat amploare în urma unor declarații virale ale actorului Timothée Chalamet, care a pus sub semnul întrebării necesitatea conservării unor tradiții precum opera sau baletul. Din punct de vedere instituțional, se observă o tensiune între modelul clasic de finanțare, bazat pe profitabilitate, și rolul cultural fundamental al artelor. Experți precum muzicologul Megan Burslem susțin că valoarea acestor domenii nu trebuie măsurată exclusiv prin indicatori financiari, în timp ce organizații precum Orchestra Simfonică din St. Louis își recalibrează strategiile pentru a interacționa direct cu publicul tânăr pe platformele digitale.
De ce contează:
Pentru cetățeanul obișnuit, vitalitatea muzicii clasice influențează direct accesul la diversitate culturală și calitatea educației artistice în comunitate. Evoluția acestui sector arată că arta de patrimoniu nu este o relicvă, ci un domeniu care se democratizează prin tehnologie, devenind mai accesibil tinerilor și oferind noi oportunități de consum cultural care depășesc barierele elitiste ale secolelor trecute.
Text original — Mediafax
În februarie, actorul Timothée Chalamet a glumit într-un interviu: „Nu vreau să lucrez în balet sau operă, sau, știi tu, în domenii în care se spune: «Hei, mențineți tradiția asta vie», chiar dacă, de fapt, nimănui nu i mai pasă de asta”.
Comentariile sale au devenit virale, ridicând vechea întrebare: „Sunt formele de artă precum muzica clasică pe cale de dispariție?”, potrivit ABC.
Sentimentul copleșitor din mediul online părea să fie exact opusul, mulți ieșind în apărarea artelor clasice.
ABC News a analizat recent comentariile lui Chalamet. Au citat date financiare de la două dintre cele mai cunoscute companii artistice din Australia, Opera Australia și The Australian Ballet, care au înregistrat pierderi operaționale semnificative. Rapoartele de la Live Performance Australia au arătat, de asemenea, scăderi ale audienței.
În același an, audiența pentru muzica contemporană live a atins un nivel record.
Dr. Megan Burslem, muzicolog și prezentatoare a emisiunii ABC Classic Breakfast, consideră că această concentrare asupra profitabilității poate fi o narațiune dăunătoare.
„Un lucru nu trebuie să fie profitabil din punct de vedere financiar pentru a avea sens și valoare”.
Muzica clasică atrage publicul tânăr
Pe lângă ideea că ar fi o formă de artă „moartă”, un alt mit este că tinerii nu sunt interesați.
Un studiu realizat în 2022 de Royal Philharmonic Orchestra a constatat că 65% dintre persoanele sub 35 de ani ascultă regulat muzică orchestrală.
Un articol din Forbes a arătat că în unele orchestre mari, mai mult de jumătate din public este format din generația Z, mileniali sau generația X.
„Ne propunem în mod deliberat să ne întâlnim cu oamenii acolo unde se află ei”, a declarat pentru Forbes Marie-Hélène Bernard, președinta și CEO-ul Orchestrei Simfonice din St. Louis.
Rețelele sociale schimbă forma muzicii clasice
Rețelele sociale au schimbat modul în care muzica clasică este descoperită.
Un exemplu este pianistul și compozitorul australian Bailey Pickles. La doar 22 de ani, Pickles are 1,7 milioane de urmăritori pe rețelele sociale.
„Nu aș fi ajuns aici fără ea. Am avut un noroc imens”, mărturisește el. „Rețelele sociale sunt cel mai puternic instrument pe care și l-ar putea dori cineva”.
Muzica cl