Premierul Ilie Bolojan avertizează că o reformă a salarizării în sectorul public este imperativă, dar nu poate fi realizată prin majorări salariale fără o reducere concomitentă a numărului de angajați. Această poziție este motivată de veniturile fiscale scăzute ale României și de cheltuielile disproporționat de mari alocate salariilor bugetare.
Cifre cheie:
Aproape 40% din veniturile statului sunt direcționate către plata salariilor.
Numărul angajaților din sistemul public depășește 1.280.000 de posturi, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Angajament guvernamental anterior pentru modificarea legii salarizării unitare.
Context:
România se confruntă cu un sistem de salarizare în sectorul public considerat dezechilibrat, marcat de majorări arbitrare și decizii judecătorești care au decuplat salariile de productivitatea muncii. Această situație a condus la cheltuieli salariale semnificative, în contrast cu veniturile bugetare reduse, plasând țara într-o poziție vulnerabilă la nivelul Uniunii Europene. Există un angajament politic de a reforma Legea salarizării unitare pentru a asigura transparență și echitate.
Ce urmează:
În perioada imediat următoare, vor avea loc discuții între partidele politice, Ministerul Muncii și reprezentanții zonelor profesionale din fiecare domeniu, în vederea elaborării noii legislații privind salarizarea.
De ce contează:
Această reformă va influența direct stabilitatea financiară a țării și eficiența serviciilor publice, putând genera restructurări de personal în instituțiile statului. Cetățenii ar putea resimți impactul prin o mai bună gestionare a banilor publici, dar și prin posibile ajustări în accesul la anumite servicii sau prin modificări în calitatea acestora.
Text original — Mediafax
Premierul Ilie Bolojan avertizează că reforma salarizării bugetare va fi limitată de constrângerile bugetare, în condițiile în care România are venituri fiscale mici și cheltuieli ridicate cu salariile din sectorul public.
Șeful Guvernului spune că actualul sistem de salarizare este dezechilibrat, fiind afectat de majorări arbitrare și decizii ale instanțelor, fără legătură cu productivitatea. Diferența dintre sectorul public și cel privat crește, iar România se află într-o poziție vulnerabilă în UE: venituri bugetare reduse, dar cheltuieli salariale foarte mari. În prezent, aproape 40% din veniturile statului merg pe salarii, iar numărul angajaților din sistemul public depășește 1,28 milioane.
„Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună de zile. Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent.
Astăzi, având diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare, este nevoie, de asemenea, de o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea muncii, de asigurarea unei echități în acest sector și de un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim.
Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem. Având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care stau la baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite.
Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public în România, conform datelor colectate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul anului trecut. Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salariza