Pe scurt:

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a sesizat Avocatul Poporului, cerând contestarea la Curtea Constituțională a Ordonanței de Urgență nr. 38/2026, adoptată de un guvern interimar condus de Ilie Bolojan. Guvernul a explicat că repunerea actului normativ pe ordinea de zi a avut scopul de a lua act de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, nu de a-l re-adopta.

Cifre cheie:

• OUG nr. 38/2026 este actul normativ contestat de AUR.
• Data de 4 mai a fost momentul introducerii modificărilor care au primit aviz negativ.
• Articolul 43 alineatul 1 din HG 561/2009 și articolul 10 din Legea nr. 24/2000 sunt temeiurile legale invocate de Guvern pentru repunerea pe ordinea de zi.
• Ordonanța vizează adaptarea cadrului legal pentru investiții din industria de apărare prin programul european SAFE.

Context:

Sesizarea AUR vine în contextul adoptării unei ordonanțe de urgență de către un guvern interimar, condus de Ilie Bolojan, după ce executivul anterior fusese demis printr-o moțiune de cenzură. Avocatul Poporului este o instituție independentă, cu rolul de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor, având printre atribuții și posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau ordonanțelor. Consiliul Legislativ, pe de altă parte, este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative. Guvernul a justificat repunerea OUG pe ordinea de zi ca o procedură de luare la cunoștință a avizului negativ al Consiliului Legislativ, nu ca o nouă adoptare.

Ce urmează:

Avocatul Poporului va analiza sesizarea depusă de AUR și va decide dacă există motive întemeiate pentru a contesta OUG nr. 38/2026 la Curtea Constituțională. O decizie favorabilă sesizării ar putea duce la suspendarea sau anularea unor prevederi ale ordonanței.

De ce contează:

Acest demers este important pentru cetățeni deoarece pune sub semnul întrebării legalitatea acțiunilor unui guvern interimar și respectarea procedurilor legislative. Ordonanța contestată include prevederi diverse, de la investiții în industria de apărare și clarificări privind decontarea compensărilor la prețul energiei, până la drepturile persoanelor persecutate politic și utilizarea excedentului bugetar. O eventuală decizie a Curții Constituționale ar putea influența direct implementarea acestor măsuri, afectând securitatea națională, costurile energiei, drepturile sociale și modul în care sunt gestionate fondurile publice.