Pe scurt:

Instanța supremă a blocat definitiv tăierea a zeci de hectare de pădure din Munții Călimani, stopând temporar finalizarea hidrocentralei de la Răstolița. Decizia vine în urma unui proces câștigat de societatea civilă împotriva Guvernului României și a companiei de stat Hidroelectrica, pe motiv că proiectul afectează grav arii naturale protejate.

Cifre cheie:

• Peste 30 de hectare de pădure urmau să fie defrișate pentru crearea lacului de acumulare.
• Proiectul este finalizat în proporție de peste 90%, însă nu poate fi pus în funcțiune fără defrișarea zonei.
• Capacitatea proiectată a hidrocentralei este de 35,2 MW, cu o producție estimată de 117 GWh/an.
• Aportul energetic estimat este de doar 0,081% din producția anuală de electricitate a României.

Context:

Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, considerată de autorități un proiect de interes național, se află pe teritoriul unui parc național și se suprapune cu mai multe arii protejate. Organizațiile Declic și Bankwatch România au contestat în instanță legalitatea lucrărilor, obținând suspendarea acordului de mediu. Deși statul a investit masiv într-o lucrare aproape finalizată, activiștii de mediu susțin că beneficiul energetic este infim în raport cu impactul ecologic negativ.

Ce urmează:

Deși defrișările au fost oprite definitiv prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, procesul pe fond privind anularea autorizației de mediu continuă la Curtea de Apel Cluj-Napoca, unde Ministerul Energiei și Hidroelectrica se judecă în continuare cu asociațiile de mediu.

De ce contează:

Cazul reprezintă un precedent major privind respectarea legislației de mediu în fața marilor proiecte de infrastructură ale statului. Pentru cetățeni, miza este dublă: protejarea patrimoniului natural național în fața distrugerilor ilegale și gestionarea responsabilă a banilor publici, în condițiile în care investiții masive riscă să rămână blocate din cauza planificării defectuoase care ignoră normele legale.