Pe scurt:

O propunere legislativă inițiată de parlamentari AUR, susținută de PSD, a trecut de Senat și vizează modificarea legii asociațiilor și fundațiilor, impunând publicarea datelor donatorilor. Criticii din societatea civilă avertizează că măsura, similară cu legislația din Ungaria și Georgia, ar putea fi un instrument de intimidare și control, nu de transparență.

Cifre cheie:

• 5.000 De lei: Suma minimă pentru care numele persoanelor fizice donatoare către ONG-uri trebuie publicate.
• 75 De senatori: Numărul de voturi favorabile în Senat, majoritatea provenind de la PSD și AUR.
• 430 De organizații: Numărul de ONG-uri care au semnat o scrisoare publică împotriva propunerii legislative.
• 3 Avize negative: Primite de proiect de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi.

Context:

Propunerea legislativă urmărește completarea OUG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, introducând obligația pentru organizațiile neguvernamentale de a publica numele donatorilor persoane fizice care depășesc pragul de 5.000 de lei. Deși statul român deține deja mecanisme legale pentru verificarea finanțărilor ONG-urilor, inițiatorii, printre care senatorul Ninel Peia, susțin necesitatea acestei măsuri pentru a cunoaște sursele de finanțare ale entităților care critică politicieni sau politici publice. Societatea civilă, prin vocea Simonei Constantinescu de la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), consideră că propunerea este un mecanism de control, nu de transparență, și o compară cu „legea agentului străin” din Georgia sau cu legislația similară din Ungaria.

Ce urmează:

Proiectul de lege, după ce a fost adoptat de Senat, urmează să fie supus votului final în Camera Deputaților.

De ce contează:

Această inițiativă legislativă ar putea afecta direct dreptul la asociere și libertatea de exprimare a cetățenilor, transformând transparența într-un instrument de presiune. Publicarea obligatorie a datelor donatorilor, chiar și cu un prag, poate descuraja sprijinul financiar pentru ONG-uri, în special pentru cele care abordează subiecte sensibile sau critice la adresa puterii, limitând astfel capacitatea societății civile de a monitoriza și influența deciziile publice. Cetățenii care doresc să susțină cauze civice ar putea fi reticenți să doneze, temându-se de potențiale consecințe sau de expunerea publică a convingerilor lor.