Pe scurt:

Fenomenul autodiagnosticării ADHD, alimentat de conținutul viral de pe rețelele de socializare, ridică semne de întrebare privind acuratețea evaluărilor clinice. Psihologul Andrei Cris Mogoș avertizează că simpla identificare cu simptomele prezentate online nu echivalează cu un diagnostic medical, putând duce la gestionarea eronată a sănătății mintale.

Cifre cheie:

• Andrei Cris Mogoș este psihologul specializat în evaluarea ADHD și a autismului.
• 1 Specialist este necesar pentru a diferenția între neurodivergență și alte afecțiuni cu simptome similare.

Context:

În prezent, platformele digitale au devenit surse primare de informare pentru mulți utilizatori care suspectează că suferă de ADHD. Totuși, procesul de diagnosticare clinică este unul complex, reglementat de protocoale de sănătate mintală, care implică teste standardizate și o analiză a istoricului personal, aspecte care nu pot fi replicate prin vizionarea unor clipuri video.

De ce contează:

Pentru cetățean, riscul major constă în „etichetarea” greșită, care poate întârzia tratamentul pentru afecțiuni reale sau poate crea o dependență de un diagnostic neconfirmat. O evaluare corectă, realizată de un profesionist acreditat, este singura cale prin care o persoană poate accesa sprijinul terapeutic sau farmacologic adecvat nevoilor sale reale.