Oameni in strada in Bulgaria. Credit line: Kiril Kirilov / Alamy / Profimedia Actualitate Țara care se teme să ajungă ca România: avertismentul analiștilor despre deficitul care nu iartă Dan Popa Publicat: 11.05.2026 07:14 Actualizat: 11.05.2026 07:27 România, cu un deficit bugetar uriaș şi cu o inflaţie ridicată, reprezintă pentru analiştii bulgari modelul de „așa nu” economic, România fiind percepută ca o ţară care a amânat reformele până când ajustările au devenit inevitabile. „Dacă guvernul cedează presiunilor şi îşi slăbeşte din nou bugetul pentru a satisface toate revendicările sociale, asta înseamnă că în trei sau patru ani vom fi la nivelul României şi vom avea inevitabile creşteri de taxe şi reduceri drastice ale cheltuielilor sociale” – acesta este avertismentul lansat de conf. univ. Radostin Vazov, lector la Facultatea de Economie a Universităţii din Sofia şi la Noua Universitate Bulgară, într-o intervenţie la Radiodifuziunea Naţională Bulgară. Un buget în tensiune, o economie în răscruce Bulgaria funcţionează în prezent cu un buget prelungit, conceput pentru condiţiile economice ale anului trecut – un cadru insuficient într-un context marcat de preţuri galopante ale petrolului şi combustibililor, care alimentează o inflaţie în creştere, scrie Mediapool.bg. Julian Voinov, analist financiar şi economic, lector la Noua Universitate Bulgară, a avertizat că de câţiva ani partea de cheltuieli proiectată în buget depăşeşte semnificativ capacitatea economiei de a o susţine. „În Bulgaria se irosesc enorm de mulţi bani, nu se cheltuiesc eficient, alimentând la propriu schemele de corupţie ale economiei subterane”, a subliniat Voinov, adăugând totuşi că situaţia actuală nu este „atât de catastrofală pe cât politicienilor le place să o prezinte”. Bomba fiscală a automatismelor bugetare Conf. univ. Vazov a identificat mecanismele de indexare automată – consacrate în legile bugetare – drept o „bombă fiscală”. Aceste automatisme, dacă nu sunt eliminate, fac imposibilă menţinerea unui buget echilibrat fără deficite excesive sau tensiuni suplimentare în economie. Voinov a împartaşit această viziune, susţinând că reformele structurale sunt singura cale de a economisi costuri pe termen lung. „Marea problemă este structura bugetului pe termen lung. BUgetul este doar un instrument cu care guvernul îşi implementează propriile politici”, a explicat Vazov. Unde se pierd banii: sănătate, apărare şi contracte de cartel Analiştii au identificat mai multe surse majore de ineficienţă în cheltuielile publice. Sectorul securităţii naţionale este, potrivit lui Voinov, „cel mai umflat” din perspectiva cheltuielilor pe cap de locuitor – Bulgaria ocupând primul loc în UE la ponderea acestor cheltuieli, în special pentru salarii. Sistemul de sănătate este descris ca „extrem de ineficient”, cu sume uriașe irosite pe căi clinice nejustificate. La acestea se adaugă acorduri de cartel între companii care umflă artificial preţurile – o problemă ce poate fi parţial rezolvată prin inspecţii şi autoruri de reglementare mai active. Reforma administraţiei: posibilă şi necesară Vazov a propus ca funcţionarii publici să înceapă să îşi plătească singuri primele de asigurare şi a arătat că administraţia de stat ar putea fi redusă cu zece procente fără o deteriorare vizibilă a calităţii serviciilor. Guvernarea electronică este prezentată drept instrumentul-cheie pentru această optimizare. Presiunile sociale vs. disciplina bugetară: dilema centrală Tocmai în acest context devine crucială avertizarea lui Vazov. Presiunile sociale pentru cheltuieli mai mari sunt reale şi legitime – dar a ceda în faţa lor, fără reforme structurale concomitente, are un preţ bine definit: scenariul românesc. Voinov a completat tabloul avertizând că, atâta timp cât există deficit bugetar şi cerinţa de a nu creşte impozitele, datoria publică va continua să crească. Noul guvern nu ar trebui să încerce să readucă brusc deficitul la 3% – s- ar crea o spirală dificil de gestionat – ci să îl reducă gradual, în urmatorii ani. Fereastra de oportunitate: acum sau niciodată Ambii analişti au fost categorici: reformele trebuie începute imediat. „Dacă aceste reforme nu sunt făcute acum, într-un an şi jumătate vom fi din nou în pieţe şi într-o situaţie economică mult mai proastă”, a avertizat Vazov. Potrivit acestuia, bugetul din 2026 ar putea include mecanisme care să intre în vigoare în 2027 – o fereastră de oportunitate care nu trebuie ratată. Voinov a avertizat că lipsa măsurilor ar putea atrage o procedură de deficit excesiv din partea UE, cu penalizări şi plăţi suplimentare: „Finanţele bulgare pot fi corectate cu reforme care nu sunt foarte severe, dar trebuie realizate la timp. Dacă vom continua pe această cale – cu creşterea datoriei şi a deficitului bugetar, cu risipă de bani – ne vom îndrepta spre scenariul românesc. Acest lucru va împiedica dezvoltarea economică a întregii ţări.” Pe marginea unui subiect înrudit, Vazov a respins ideea că euro ar fi responsabil pentru creşterea preţurilor: „Orice afirmaţie conform căreia euro ar fi de vină pentru creşterea preţurilor este nefundată. Aici vorbim despre speculaţii, despre creşterea preţurilor surselor de energie şi despre creşterea salariilor, ceea ce pune automat presiune pe inflaţie.”