Pe scurt:

Armenia se află în fața unui moment de cotitură geopolitică, odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 7 iunie. Premierul Nikol Pașinian propune o schimbare radicală de paradigmă, abandonând revendicările istorice în favoarea integrării economice regionale și a transformării țării într-un nod logistic între Europa și Asia.

Cifre cheie:

• 7 Iunie: Data stabilită pentru scrutinul parlamentar care va decide direcția strategică a țării.
• 2020 Și 2023: Anii în care Armenia a suferit înfrângeri militare în Nagorno-Karabah, evenimente care au declanșat actuala criză politică.
• „Armenia reală”: Doctrina politică promovată de actualul guvern, axată pe pragmatism economic în detrimentul naționalismului tradițional.

Context:

După decenii de izolare și conflicte armate cu Azerbaidjanul, Erevanul încearcă să iasă din sfera de influență exclusivă a Rusiei, orientându-se către Uniunea Europeană. Această repoziționare este susținută de proiecte de conectivitate, precum „coridorul central”, însă este contestată vehement de opoziția pro-rusă și de naționaliști, care percep negocierile de pace cu Baku drept o capitulare inacceptabilă. Instituțiile statului sunt sub presiune, pe fondul unor conflicte juridice cu actori economici influenți, precum Samvel Karapetyan.

Ce urmează:

Rezultatul alegerilor din 7 iunie va determina dacă Armenia va continua procesul de normalizare a relațiilor cu vecinii săi și de apropiere de Occident sau dacă se va întoarce la o politică de izolare și dependență față de Moscova.

De ce contează:

Pentru cetățeanul armean, miza este dublă: pe de o parte, promisiunea unei stabilități economice prin deschiderea frontierelor și atragerea de investiții, iar pe de altă parte, riscul unei instabilități interne majore și al pierderii suveranității în fața presiunilor externe. Succesul acestui plan ar putea transforma Caucazul de Sud dintr-o zonă de conflict într-o rută comercială vitală, cu impact direct asupra securității energetice și logistice a regiunii.