Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil un proiect de lege inițiat de AUR, susținut de o alianță PSD-AUR-PNL, care obligă asociațiile și fundațiile să facă publică identitatea tuturor donatorilor, persoane fizice și juridice, sub sancțiunea suspendării sau dizolvării. Această inițiativă, criticată de instituții cheie pentru încălcarea legislației europene, este comparată cu o lege similară adoptată în Ungaria, sancționată de Curtea de Justiție a UE.
Cifre cheie:
56 De deputați și senatori AUR au inițiat proiectul de lege.
Proiectul a fost depus la Senat pe 26 februarie anul acesta.
Donațiile de peste 5.000 de lei de la persoane fizice ar trebui declarate.
Ordonanța de Guvern 26/2000 ar fi modificată prin introducerea unui nou articol.
1 An de neconformare la noile obligații ar duce la dizolvarea de drept a asociației sau fundației.
Context:
Proiectul de lege vizează modificarea Ordonanței de Guvern 26/2000, care reglementează funcționarea asociațiilor și fundațiilor în România. Deși organizațiile non-guvernamentale au deja obligații extinse de transparență financiară, inclusiv raportări către ANAF și controale ale Curții de Conturi, această inițiativă introduce cerințe suplimentare de publicare a datelor donatorilor. Atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative, semnalând încălcări ale legislației europene și ale deciziilor Curții de Justiție a UE, făcând o paralelă cu o lege similară adoptată în Ungaria sub guvernul Viktor Orban, care a fost sancționată de instituțiile europene.
Ce urmează:
După avizul favorabil din Comisia Juridică a Senatului, proiectul de lege va fi supus votului în plenul Senatului. Dacă este adoptat, va fi transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final, aceasta fiind camera decizională în acest caz.
De ce contează:
Această inițiativă legislativă ar putea afecta semnificativ activitatea societății civile din România, prin crearea unui climat de descurajare a finanțării organizațiilor non-guvernamentale. Cetățenii care susțin cauze sociale, de mediu sau civice prin donații ar putea fi reticenți să o facă, temându-se de publicarea datelor personale. În plus, organizațiile care activează în domenii sensibile politic sau social ar putea fi supuse unor presiuni sporite, limitând astfel capacitatea lor de a monitoriza autoritățile și de a apăra drepturile și interesele cetățenilor.
Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil marți un proiect de lege inițiat de AUR, prin care asociațiile și fundațiile sunt obligate să facă publică identitatea tuturor persoanelor fizice și juridice care le fac donații.
Proiectul a fost inițiat de un numărde 56 de deputați și senatori AUR și a fost depus la Senat pe 26 februarie anul acesta.
Conform proiectului, în Ordonața de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finantare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”.
Aceste rapoarte ar urma să fie depuse la ANAF, care trebuie să le publice într-o secțiune specială a propriului site. Nedepunerea acestor declarații ar urma să atragă suspendarea de drept a activității, iar dacă neconformarea durează mai mult de un an, asta duce la dizolvarea de drept a activității asociației sau fundației.
Proiectul de lege a primit aviz negativ atât din partea Consiliului legislativ, cât și a Consiliului Economic și Social. Pe lângă numeroasele carențe de redactare, ambele instituții au semnalat încălcarea legislației europene și a deciziilor obligatorii ale Curții de Justiție a UE. A fost invocat precedentul creat de Viktor Orban în Ungaria, al cărui guvern a adoptat o lege similară, care a fost sancționată atât de Comisia Europeană, cât și de CJUE.
Consiliul Economic și Social semnalează că asociațiile și fundațiile au deja obligații extinse de transparență financiară, de la legea privind combaterea spălării banilor și până la obligațiile de raportare la ANAF, Registrul Comerțului și controalele Curții de Conturi.
CES avertizează că inițiatorii propun „instituirea unui mecanism de supraveghere și control administrativ asupra societatți civile, într-un context european marcat de tendințe iliberale și de restrangere a spațiului civic”. De asemenea, CES arată că „publicarea acestor date produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanțării socieații civile”, mai cu seamă în ce privește organizațiile cu activitate sensibilă din punct de vedere politic și social.
„În contextul european actual, astfel de măsuri au fost promovate în mai multe state prin legislații care au invocat argumentul transparenței pentru a introduce mecanisme de control și stigmatizare a societatii civile”, mai precizează Consiliul Economic și Social.
În pofida acestor considerații, o largă majoritate din Comisia Juridică a Senatului a votat în favoarea proiectului de lege. Conform unor surse din Comisie, au votat pentru reprezentantții AUR, PSD și PNL, iar împotrivă cei ai USR și UDMR.
Senatorul USR Ciprian Rus, membru al comisiei, ne-a spus că s-au înregistrat doar două voturi contra, al său și al reprezentantului UDMR, Istvan Tasnadi. Acesta susține că a aflat de amendamentele depuse, care mai corectau forma inițială a legii, în timpul ședinței, că nu s-au discutat aspectele pe care le-a ridicat CES și că într-un minut s-a trecut la vot.
Senatorul PSD Ion Rujan, șeful Comisiei Juridice, ne-a confirmat că PSD a votat în favoarea proiectului de lege și că, din câte își amintește, și reprezentanții PNL au votat tot pentru.
Întrebat dacă s-au dezbătut obiecțiile prezentate de către Consiliul Economic și Social, legate de reacțiile atrase la nivel european de o lege similară din Ungaria lui Viktor Orban, senatorul Rujan ne-a explicat că au avut loc ceva discuții legate de transparență, dar nu își amintește exact, pentru că la Comisia Juridică este o activitate extrem de laborioasă.
În Comisia Juridică a Senatului, PNL are trei membri. Doi dintre ei – Nicoleta Pauliuc și Cristian Țăgărlaș – nu au participat marți la lucrările ședinței, așa că singurul liberal prezent a fost Daniel Fenechiu. Acesta nu ne-a răspuns la apelurile și la mesajele pe care i le-am ransmis pentru a discuta motivele pentru care a votat inițiativa AUR, în pofida precedentului din ungaria.
Daniel Fenechiu a mai avut acum trei ani o inițiativă de restricționare a activității ONG-urilor, prin impunerea unei taxe exorbitante în procesele pe care acestea le deschid, dar a retras proiectul de lege în urma reacțiilor vehemente ale societății civile.
Proiectul inițiat de AUR a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru luni, 18 mai.
mai e un PiC si iau si anepece-ul in subordinea Parlamentului…. sa fie pe linie cu Horia ala de la Constanta