Pe scurt:

Parlamentari ai AUR, cu sprijinul PSD, au inițiat o propunere legislativă care modifică Ordonanța de Urgență 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, impunând publicarea numelor donatorilor persoane fizice care depășesc un anumit prag. Proiectul a fost adoptat de Senat în ciuda avizelor negative și a criticilor societății civile, fiind perceput ca un instrument de intimidare, similar legislației din Ungaria și Georgia.

Cifre cheie:

• Peste 5.000 de lei: pragul de la care numele donatorilor persoane fizice ar urma să fie publicate.
• 75 De senatori: numărul celor care au votat în favoarea propunerii în Senat.
• Peste 430 de organizații: numărul entităților care au semnat o scrisoare publică împotriva proiectului.
• 3 Avize negative: primite de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi.

Context:

Propunerea legislativă vizează completarea Ordonanței de Urgență 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, care reglementează funcționarea organizațiilor neguvernamentale din România. Inițiată de parlamentari AUR și susținută de PSD, măsura a trecut de Senat și este acum în proces legislativ la Camera Deputaților. Criticii, inclusiv Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), susțin că, deși invocă transparența, proiectul este de fapt un mecanism de control și intimidare, având precedente în legislația controversată din Ungaria și Georgia, cunoscută sub numele de „legea agentului străin”. România dispune deja de un cadru legal prin care statul poate verifica finanțările ONG-urilor.

Ce urmează:

Propunerea legislativă, după adoptarea în Senat, va fi dezbătută și supusă la vot final în Camera Deputaților, care este camera decizională în acest caz.

De ce contează:

Această inițiativă legislativă poate afecta fundamental libertatea de asociere și capacitatea societății civile de a funcționa independent. Prin obligarea publicării donatorilor, cetățenii care susțin financiar cauze sociale, de mediu sau de drepturile omului ar putea fi expuși public, riscând intimidarea sau represalii, ceea ce ar descuraja donațiile și ar limita resursele ONG-urilor. În cele din urmă, acest lucru ar restrânge spațiul civic și ar diminua rolul esențial al organizațiilor neguvernamentale în monitorizarea puterii și în furnizarea de servicii publice.