Pe scurt:

Controversa privind programul european SAFE, destinat înzestrării militare a României cu fonduri de aproape 17 miliarde de euro, se intensifică din cauza lipsei de transparență în alocarea fondurilor și a excluderii aproape totale a Armatei din procesul decizional. Deciziile par să fi fost influențate de consilieri politici, în detrimentul reprezentanților militari.

Cifre cheie:

• 17 Miliarde de euro: Valoarea totală a programului european SAFE alocat României.
• Două treimi din buget: Suma care, conform unui raport public, merge către Germania și Franța.
• 9,6 Miliarde de euro: Bugetul destinat direct înzestrării militare prin SAFE.
• 2,8 Miliarde de euro: Suma alocată pentru MAI și serviciile secrete (SRI, SIE, STS etc.) pentru echipamente, comunicații, mobilitate și protecție civilă.
• 2026-2030: Perioada de finanțare prin SAFE.
• 2035: Anul în care România va începe rambursarea împrumuturilor SAFE.

Context:

Programul:

SAFE (Strategic Autonomy Facility) a fost adoptat pe 27 mai 2025, ca parte a pachetului european „Pregătire 2030”, având ca scop stimularea investițiilor în capacități defensive ale statelor membre UE. Finanțarea este oferită sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă (maxim 3%), maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce permite statelor să înceapă rambursarea abia după 2035. În cazul României, deși Armata este principalul beneficiar al fondurilor destinate înzestrării, reprezentanții săi au fost aproape complet excluși din Comisia de lucru care a decis repartizarea contractelor, deciziile părând să fie influențate de consilieri politici din Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul Afacerilor Externe și foști/actuali reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, afiliați politic.

De ce contează:

Cetățenii români sunt afectați de modul netransparent în care sunt cheltuiți banii publici europeni destinați securității naționale. Lipsa implicării Armatei în deciziile privind achizițiile militare ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și necesitatea acestor investiții, precum și la posibila apariție a unor costuri suplimentare sau a unor achiziții neadecvate, care vor fi rambursate din bugetul de stat pe termen lung.