Dragoș Pîslaru a publicat documente vechi din corespondența cu Comisia Europeană care arată „cine a îngropat PNRR” și acuză: „Au mințit. Este nesimțire”
LibertateaAdministrație
Dragoș Pîslaru a publicat documente vechi din corespondența cu Comisia Europeană care arată „cine a îngropat PNRR” și acuză: „Au mințit. Este nesimțire”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a făcut publice documente oficiale care contrazic declarațiile foștilor guvernanți privind gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta îi acuză direct pe fostul premier Marcel Ciolacu și pe fostul ministru Adrian Câciu de asumarea falsă a îndeplinirii unor jaloane, fapt ce a condus la pierderea unor fonduri europene semnificative.
Cifre cheie:
458,7 Milioane euro: Suma pierdută de România din cauza nerealizării reformelor asumate.
15 Decembrie 2023: Data la care a fost depusă Cererea de plată numărul 3, cu o întârziere de 9 luni.
4: Numărul reformelor blocate care au atras suspendarea parțială a plăților (pensii speciale, AMEPIP, numiri în consiliile de administrație din energie și transporturi).
1 An și 5 luni: Perioada în care guvernele anterioare au avut posibilitatea de a remedia deficiențele constatate de Comisia Europeană.
Context:
Conflictul vizează responsabilitatea pentru eșecul reformelor structurale impuse prin PNRR. Conform procedurilor europene, statele membre trebuie să certifice îndeplinirea „jaloanelor” pentru a accesa tranșele de plată. Comisia Europeană a constatat că, deși oficialii români au semnat declarații de conformitate, reformele critice nu fuseseră implementate, ceea ce a declanșat mecanismul de suspendare a fondurilor în mai 2025.
De ce contează:
Această dispută politică scoate la iveală vulnerabilitatea României în fața mecanismelor de monitorizare ale Uniunii Europene. Pentru cetățean, pierderea a aproape jumătate de miliard de euro înseamnă mai puține investiții în infrastructură și servicii publice, dar și un semnal de alarmă privind capacitatea administrativă a statului de a gestiona fondurile nerambursabile, esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung.
Text original — Libertatea
Deranjat de faptul că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru”, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a publicat sâmbătă, 2 mai, documente oficiale din corespondența purtată inclusiv de fostul ministru PSD al Investițiilor, Adrian Câciu, cu Comisia Europeană. […]
Deranjat de faptul că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru”, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a publicat sâmbătă, 2 mai, documente oficiale din corespondența purtată inclusiv de fostul ministru PSD al Investițiilor, Adrian Câciu, cu Comisia Europeană. Astfel, Pîslaru vrea să arate cine sunt „cei care au îngropat PNRR”.După ce ziua trecută a evitat să dea nume, acum i-a acuzat direct pe fostul ministru Adrian Câciu (PSD) și pe fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) că au mințit în decembrie 2023, când au prezentat Comisiei Europene ca fiind îndeplinite jaloanele din PNRR care, în realitate, nu erau finalizate.„Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire. Așa că hai să aprindem lumina: Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023. Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.Și a continuat: „Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor. Au încasat-o peste bot și s-a aflat și public. România a primit un termen de 6