Zece ani de șantier, un secol de istorie: Catedrala din Cluj de la inaugurarea din 1933 la restaurarea cu fonduri europene / Inițial o voiau pe Cetățuie

E octombrie 1933-acum aproape un secol. Publicația Gazeta Ilustrată din Cluj dedică întregul său număr lunar unui singur eveniment: inaugurarea Catedralei Ortodoxe. Paginile publicației surprind pe multiple pagini detalii de la disputa privind locul amplasării, la costul clopotelor cumpărate dintr-o firmă din Ungaria, la tensiunile financiare din anii de criză economică. La aproape un secol distanță, documentul rămâne probabil cea mai completă radiografie a acestui proiect de construcție care a transformat definitiv centrul Clujului. Numărul din octombrie 1933 al ”Gazetei Ilustrate — publicație literară, politică, economică și socială” condusă de directorul Petru Borteș, cu redacția pe Strada Regina Maria nr. 36 din Cluj — se deschide cu un articol intitulat „Biruinți cari ne umplu de mândrie”, semnat de Titus Bunea. Tonul este solemn și explicit politic. Autorul compară inaugurarea catedralei cu un alt eveniment considerat de referință: aniversarea unui deceniu de la întemeierea Universității române din Cluj. Ambele sunt descrise ca „biruinți din rândul acelora cari învrednicesc un popor de stima omenirei: biruința spiritului și biruința credinței”.Contextul istoric era subliniat cu insistență. Autorul amintea că timp de secole comunitatea românească ortodoxă fusese marginalizată în propriul oraș. Autorul mai nota că înălțarea catedralei era percepută ca sfârșitul unui așteptări îndelungate: „vedem cu toții astăzi un vis strămoșesc îndeplinit, un vis de mai bine de 400 de ani” — cuvintele rostite de Principele Carol la punerea pietrei de temelie, în 1923, preluate fidel de Gazeta Ilustrată. Inițiativa construcției îi aparținea episcopului Nicolae Ivan, primul ierarh al Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului, reîntemeiată după Marea Unire. Gazeta Ilustrată îi dedică un portret amplu, sub titlul „Un ctitor de Eparhie: Episcopul Nicolae Ivan”, semnat de profesorul I. Mateiu, în care îl descrie drept creatorul unei opere „gigantice în proporțiile ei și mai arti