Pe scurt:

Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3” cu o perspectivă negativă, o decizie neplanificată, influențată de instabilitatea politică recentă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că, deși reconfirmarea este îmbucurătoare, poziția ratingului rămâne vulnerabilă.

Cifre cheie:

• BBB-/A-3: Nivelul ratingului suveran reconfirmat de S&P Global Ratings pentru datoria pe termen lung și scurt a României.
• 6,25%: Deficitul bugetar estimat de agenție pentru anul curent, considerat un nivel foarte ridicat comparativ cu media europeană.
• 2 Octombrie 2026: Data următoarei publicări programate de către S&P Global Ratings privind ratingul suveran al României.
• 6-12 Luni: Perioada în care agenția anticipează menținerea riscurilor ridicate privind consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe.

Context:

Acțiunea de rating a fost una neplanificată, fiind declanșată de dizolvarea guvernului de coaliție în urma unui vot de neîncredere în Parlamentul României, un eveniment care a generat incertitudine politică. Agențiile de rating evaluează capacitatea unei țări de a-și onora datoriile, iar ratingul suveran influențează direct costul la care statul se poate împrumuta de pe piețele internaționale. Reconfirmarea ratingului reflectă atât provocările economice și politice actuale, cât și eforturile României de a începe consolidarea fiscală, chiar dacă perspectiva negativă indică riscuri persistente.

Ce urmează:

Perspectiva negativă semnalează că S&P Global Ratings va monitoriza atent, în următoarele 6-12 luni, capacitatea României de a implementa măsuri de consolidare fiscală și de a reduce deficitele externe. Următoarea evaluare programată a ratingului suveran este stabilită pentru 2 octombrie 2026.

De ce contează:

Menținerea ratingului la un nivel recomandat investițiilor este esențială pentru încrederea investitorilor și pentru costul la care statul român se poate finanța. O degradare a ratingului ar putea duce la costuri mai mari pentru împrumuturile guvernamentale, ceea ce ar putea pune presiune pe bugetul de stat, afectând potențial investițiile publice, serviciile sociale sau chiar impunând măsuri fiscale suplimentare care ar impacta direct cetățenii.