Iată sinteza evenimentelor și a cadrului legal privind moțiunea de cenzură, structurată pentru cititorii Civia:
Pe scurt:
Moțiunea de cenzură reprezintă instrumentul constituțional suprem prin care Parlamentul poate sancționa activitatea Guvernului, retrăgându-i încrederea acordată la învestire. Adoptarea unei astfel de moțiuni atrage automat demiterea prim-ministrului și a întregului cabinet, declanșând o procedură de formare a unui nou executiv.
Cifre cheie:
281 De voturi au fost exprimate pentru demiterea Guvernului Bolojan în mai 2026, după doar 11 luni de mandat.
261 De voturi au dus la căderea Guvernului Orban în februarie 2020.
1/4 Din numărul total al deputaților și senatorilor reprezintă pragul minim necesar pentru a iniția depunerea unei moțiuni.
Articolul 113 din Constituția României este fundamentul legal care reglementează acest mecanism democratic.
Context:
Conform legii fundamentale, moțiunea de cenzură se dezbate și se votează exclusiv în ședință comună a celor două camere ale Parlamentului. Pentru ca executivul să fie demis, este necesar votul majorității membrilor din Camera Deputaților și Senat (50% + 1 din totalul parlamentarilor, nu doar din cei prezenți). Istoric, acest instrument a fost utilizat rar cu succes, majoritatea guvernelor post-decembriste fiind demise prin alte mecanisme politice sau demisii de onoare.
Ce urmează:
După ce o moțiune de cenzură este adoptată, Președintele României trebuie să convoace consultări cu partidele politice reprezentate în Parlament pentru a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Până la depunerea jurământului de către noul cabinet, miniștrii demiși îndeplinesc numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a avea dreptul de a iniția proiecte de legi sau ordonanțe de urgență.
De ce contează:
Pentru cetățean, moțiunea de cenzură este mecanismul de control care previne derapajele executive, asigurând că Guvernul rămâne subordonat voinței politice exprimate prin votul parlamentar. Totuși, succesul unei moțiuni poate aduce perioade de incertitudine administrativă, blocaje în implementarea proiectelor de investiții și potențiale fluctuații economice cauzate de instabilitatea politică.
Text original — Libertatea
Moţiunea, în sensul ei larg, înseamnă hotărârea unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta își exprimă atitudinea, doleanțele sau revendicările în anumite probleme majore. Într-un sens mai strict, şi aplicabil acestor zile, o moțiune de cenzură reprezintă un instrument democratic prin care Parlamentul sancţionează Guvernul şi diferă de la stat la stat. UPDATE 5 […]
Moţiunea, în sensul ei larg, înseamnă hotărârea unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta își exprimă atitudinea, doleanțele sau revendicările în anumite probleme majore. Într-un sens mai strict, şi aplicabil acestor zile, o moțiune de cenzură reprezintă un instrument democratic prin care Parlamentul sancţionează Guvernul şi diferă de la stat la stat. UPDATE 5 mai 2026: Guvernul Bolojan a fost demis, prin moţiune de cenzură. Cu 281 de voturi, parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan și odată cu el a picat întregul Guvern, după 11 luni de la învestire.UPDATE 27 Aprilie 2026. După ce PSD a votat retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan și după ce miniștrii din Guvernul Bolojan și-au dat demisia, PSD și AUR au anunțat luni, 27 aprilie, într-o declarație comună oferită la Parlament, că vor depune împreună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan.UPDATE 5 Februarie 2020. Guvernul Orban a picat după trei luni de la instalare, în urma moțiunii de cenzură inițiată de PSD.Moțiunea a fost adoptată cu 261 de voturi, a anunțat președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu. „A fost o mobilizare fără precedent. Nu s-a mai întâmplat să treacă cu un asemenea scor. În acest moment, este o criză fără precedent provocată de Orban, a declarat Marcel Ciolacu.În cazul României, Constituţia explică, la articolul 113, aplicabilitatea unui astfel de demers: „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor”. Legea Fundamentală stabileşte şi că o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor din Parlament.Câte guverne au căzut prin moţiune de cenzurăPână în luna Februarie 2020, Parlamentul României a “demis” trei guverne prin moțiune de cenzură. În doar două cazuri, însă, a fost un demers reuşit al Opoziţiei. Precedent