Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, în conferință de presă. Foto: Grigore Popescu / Agerpres Actualitate Curtea de Apel București obligă Guvernul să aloce fonduri pentru restanțele magistraților. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere Simona Voicu Publicat: 05.05.2026 17:39 Actualizat: 05.05.2026 18:07 Decizia a fost luată de Curtea de Apel București marți, în ziua în care Guvernul Bolojan a picat prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Instanța a admis solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința restanțelor salariale ale angajaților din justiție și obligă Guvernul să aloce banii pentru achitarea drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale din sistem. Decizia instanței nu este definitivă. Guvernul trebuie să aloce fondurile necesare restanțelor salariale din justiție în termen de 10 zile după ce decizia va rămâne definitivă, potrivit soluției instanței. Statul trebuie să le plătească magistraților aproximativ 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani. Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, a venit în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile. Guvernul a luat bani de la plata restanțelor salariale din justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile. Procesul, soluționat la primul termen Curtea de Apel București a judecat și soluționat la primul termen de judecată procesul intentat Guvernului și Ministerului de Finanțe de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Juristul Ministerului Finațelor a cerut recuzarea judecătoarei de ședință, Ramona Bușu, însă cererea a fost respinsă de magistrați. Curtea a respins și cererea Guvernului privind sesizarea Curții Constituționale, solicitarea fiind considerată neîntemeiată. Judecătoarea Bușu a admis întru-totul cererea instanței supreme. „Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”, se arată în minuta publicată pe portalul instanței. Decizia Curții poate fi atacată de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Criticile instanței supreme Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pe 30 martie, pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”. Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a acuzat Executivul că „a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor în mod constant și sistematic”. În comunicatul în care anunța demersul împotriva Guvernului, Înalta Curte sublinia că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri, iar „amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”. „Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român“, se mai menționa în comunicatul ICCJ. Restanțe salariale câștigate de magistrați după mii de procese Guvernul a luat bani de la plata restanțelor salariale din justiție pentru a acoperi suma necesară pachetului social cerut de PSD pentru persoane vulnerabile. Inițial, înainte de dezbaterile pe buget, Înaltei Curți de Casație și Justiție i-au fost alocate sume pentru o parte din majorările salariale retroactive câștigate prin hotărâri judecătorești. PSD a amenințat că nu va vota bugetul dacă nu va fi susținut pachetul social. Premierul Ilie Bolojan a declarat că în ultimii ani au existat peste 20.000 de acțiuni în instanță declanșate de magistrați pentru drepturi salariale, din cauza legii salarizării care este „neclară, interpretabilă”. „Această situație, care tine atât de calitatea legislației, dar si de interpretarea ei, ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni in instanțele din România generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă. Guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro diferențe salariale în acest sistem.